Scurt istoric

Liceul Tehnologic Agricol "Mihail Kogalniceanu" Miroslava isi afla inceputul in Institutul de Educatie pentru Fiii de Nobili deschis la Miroslava la 24 octombrie 1831, in palatul marelui boier moldovean, Vasile Beldiman, situat pe un "deal romantic", asa cum il prezinta in cartea sa, "Tainele inimii", unul dintre elevii primei promotii, Mihail Kogalniceanu.

Suntem indreptatiti sa sustinem ca in acest institut isi gaseste originea invatamantul agricol din Moldova, intrucat printre obiectele ce se predau aici, la mare cinste, avand in vedere ca elevii erau toti fii de mari mosieri, era Istoria Naturala in care plantele sunt grupate si studiate dupa sistemul agronomic filotehnic si nu dupa cel propus de biologie.

Dupa ce in 1834, absolventii primei promotii pleaca impreuna cu profesorii lor francezi sa-si continue studiile la Paris, aici la Miroslava ia fiinta in 1865 Stabilimentul Sericicol "M. Vitlimescu" ce va functiona in chiliile din curtea Manastirii Galata. Scopul stabilimentului era acela de a pregati lucratori pentru cresterea sistematica a viermilor de matase. Pregatirea deosebita a elevilor, priceperea de care ei au dat dovada in executia acestei munci nu ramane fara ecou. Astfel, in 1867, cand scoala se prezinta cu produsele ei la Expozitia Universala de la Paris primeste medalia de bronz. Tot in acest an, 1867, si tot aici, la 15 septembrie ia fiinta Scoala de Agricultura de la Galata Miroslavei, cu o ferma de 300 pogoane pe mosia Miroslavei. Este prima scoala agricola medie de stat din Moldova si a doua (dupa Pantelimon) din tara. Initiatorul si organizatorul ei a fost savantul agronom Ion Ionescu de la Brad, profesor de agronomie de la Academia Mihaileana din Iasi. Scopul scolii era acela de a forma specialisti in domeniul agricol, care sa inlature sistemul anacronic existent in agricultura romaneasca si sa incerce aici, experimental, realizarea unei agriculturi intensive si eficiente. Pe langa ferma model ce cuprindea 11 sectoare cum ar fi cultura mare, furaje, zootehnie, pepiniere, livada, gradinarie, horticultura, plantatie de duzi, vie, prisaca, gradina botanica, scoala avea si doua ateliere in care se fabricau unelte agricole si se executau lucrari de reparatii.

Directorul scolii, Gheorghe Draghici, in scopuri educativ-formative utiliza culturi comparative, realiza o gama larga de soiuri de cereale si se preocupa foarte mult de selectionarea acestora, asa incat la Concursul National de Productii Agricole din 1869 Scoala Agricola de la Miroslava obtine o medalie de argint pentru grau rosu de toamna, doua de bronz pentru porumb si orz si o mentiune pentru fasole.

In 1895, dupa ce Scoala de Agricultura se desfiinteaza, se redeschide aici scoala de sericicultura, initiata in 1865 de "M. Vitlimescu", de data aceasta cu o programa scolara mult îmbogatita, elevii fiind instruiti nu numai in domeniul strict al cresterii viermilor de matase si extragerii si prelucrarii firelor de borangic, ci si in arta tesatoriei si a cusaturilor artistice realizate cu acestea. Elevii mai primeau si notiuni sumare de economie domestica, ortografie, igiena si desen pentru brodat.

Aceasta institutie de invatamant este cunoscuta sub numele de Scoala de Sericicultura "Vitlimescu - Mironeanu" si a jucat un rol deosebit de important prin structura ei la dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic si s-a remarcat printre scolile particulare cele mai armonios constituite in ceea ce priveste imbinarea elementului educativ cu cel instructiv si practic. In 1900 scoala de sericicultura se prezinta din nou la Expozitia Universala de la Paris si primeste si de aceasta data bronz pentru "coconi si fire de matase naturala".

In 1918, principesa Olga Sturdza, presedinta Societatii Ocrotirii orfanilor de razboi, infiinteaza in fostul palat Vasile Beldiman, acum proprietatea sa, un orfelinat a carui scoala capata in 1919 un profil agricol profesional.

In 1923, Scoala Agricola Miroslava primeste la Expozitia Agricola a Romaniei medalia de aur pentru pomi si vite altoite, cat si medalii de bronz si de argint pentru cresterea animalelor. Dupa 7 ani, in 1930, la expozitia nationala organizata de Ministerul Agriculturii, Scoala Agricola de la Miroslava castiga o a doua medalie de aur pentru oile tigai crescute aici. In 1937 la 1 februarie, paralel cu Scoala Agricola se deschide si Scoala Superioara de Agricultura, curs scurt la care se inscriu agricultori din toate regiunile tarii pentru a fi initiati in principalele elemente ale profesiei de lucrator al pamantului.

Intre 1934 si 1940 Scoala Agricola de la Miroslava se distinge printr-o ferma model cu numeroase sectoare de productie in care se aplica cea mai avansata tehnica economica a vremii. In 1946, Olga Sturdza doneaza statului palatul, terenul agricol (peste 200 de ha), parcurile si toate dependintele, devenind astfel proprietatea scolii agricole. In august 1948, ca urmare a reformei invatamantului, Scoala Agricola va fi organizata dupa alte principii si se va numi Scoala Profesionala Agricola care si-a desfasurat activitatea pana in 1974, cand, la 1 septembrie ia fiinta Liceul Agricol Miroslava, ce va avea in primul an ca profile : zootehnie, imbunatatiri funciare, cadastru si constructii agricole, ramanand apoi doar zootehnie, la care se va adauga in 1976 si profilul veterinar. In perioada 1974-1990, Liceul Agroindustrial Miroslava realizeaza mari succese in pregatirea elevilor, evidentiindu-se ca scoala cu cel mai mare numar de elevi reusiti in invatamantul superior din toate liceele agricole din Moldoova si chiar din tara.

Deoarece scolii si oamenilor sai, ca si faptelor lor le-au fost dedicate mai multe volume, este suficient sa ne multumim cu succinta enumerare a celor mai importante momente si contributii in profil din 1831 incoace:

  • 1831 - septembrie 24. Albina romaneasca publica un anunt in care face cunoscuta aprobarea Epitropiei Invataturilor Nationale de a fi deschis "Institutul de Educatie" de la Miroslava, la 25 octombrie acelasi an;

  • 1831 - noiembrie 25. Albina romaneasca informeaza cititorii asupra deschiderii cursurilor institutului de la Miroslava, consemnand numele unora dintre elevii inscrisi, printre care si cel al lui Kogalniceanu Mihail "fiul agai Ilie Kogalniceanu".

  • 1832 - iunie 16. Albina romaneasca cuprinde un reportaj de la examenul de absolvire a primului an de studii la Miroslava. La festivitatea de premiere - la care a participat din partea Epitropiei Invataturilor Nationale, Mihail Sturdza, domnitorul de mai tarziu - locul intai a fost atribuit elevului Kogalniceanu Mihail.

  • 1833 - septembrie 15. Teodor Stamati, profesor la Institutul de la Miroslava, adreseaza o cerere Epitropiei Invataturilor, solicitand o "stipendie" pentru studii in strainatate. Epitropia aproba bursa, incepand din 1834, timp in care Teodor Stamate era obligat sa se perfectioneze in limba germana.

  • 1834 - T. Stamati renuntand la catedra de la Institutul de la Miroslava pleaca pentru studii la Viena, potrivit hotararii Epitropiei.

  • 1838 - T. Stamati a obtinut titlul de "doctor in filosofie" si revine in tara unde este incadrat ca profesor de "fizica si chimie" la Academia Mihaileana. 1840 - aprilie-ctombrie. Mihail Kogalniceanu publica lucrarea "Despre clima si despre inraurirea sa in lucrarea pamantului"

  • 1841 - T. Stamati publica Manual de istorie naturala. Continutul este mult asemanator cu cel din caietul manual Nations d`histoire naturalee avec la vision Moldave, pastrat la arhiva Kogalniceanu. Clasificarea plantelor folosita in manual corespunde cu clasificarea actuala data de fitotehnie, iar clasificarea animalelor corespunde cu clasificarea actuala folosita in zootehnie.

  • 1843 - 1846 - beizadeaua Dimitrie Sturdza, fost elev al Institutului de la Miroslava, trimis in strainaate pentru a studia - intre altele - agricultura a scris primele manuale romanesti despre cresterea si exploatarea calului in vederea folosirii acestuia la arma cavaleriei.

  • 1865 - ianuarie 16. Se deschide "Stabilimentul sericicol M. Vitlimescu" la Galata Miroslavei. Scopul : pentru a pregati lucratori in cresterea sistematica a viermilor de matase.

  • 1867 - iulie. "L'Exposition Universelle - Paris, primul concurs international la care Romania, in semn de emancipare de sub dominatia sublimei Porti, participa cu o expozitie realizata intr-un pavilion aparte, confera medalia de bronz scolii agricole sericicole de la Galata Miroslavei pentru fire de matase produse si expuse.

  • 1867 - septembrie 15. Prin Decretul nr. 1272/30.08.1867 se infiinteaza Scoala de agricultura de la Galata Miroslavei, cu o ferma de "300 pogoare de pamant pe mosia Miroslavei". Este prima scoala agricola de stat din Miroslava si a doua din tara.

  • 1868 - iulie 16. Monitorul Oficial nr. 244 publica raportul general de inspectie a Scolii de agricultura de la Galata Miroslavei alcatuit de Ion Ionescu de la Brad, care arata ca "atat raspunsurile elevilor cat si lucrarile lor practice m-au incredintat ca toti monii profesori si-au facut datoria si au facut-o cu focul acela sacru de devotament ce-l urmarise".

  • 1869 - iulie 5-8. Ion Ionescu de la Brad este profesor examinator de agrotehnica, la Scoala Agricola de la Galata Miroslavei.

  • 1869 - august 3. Este publicata rezolutia primului ministu D. Ghica la raportul nr. 46, in care se arata, referitor la Scoala de la Galata Miroslavei, "multumirea ministerului pentru silinta ce pun atat in exploatatiunea fermei ce servea de model cultivatorilor tarii, cat si invatamantului pentru pregatirea elevilor de a fi folositori agriculturii practice".

  • 1870 - august 13. Comisia formata din PS Aurelian, A. Negrutzi si C Cerchez constata, printre altele, ca "lectiile de zootehnie au fost predate foarte bine.. raspunsurile elevilor au fost pe deplin multumitoare".

  • 1900 - august. "L'Exposition Universelle de Paris" acorda din nou medalia de bronz Scolii sericicole de la Galata Miroslavei, pentru produsele sericicole prelucrate.

  • 1917 - februarie. Principesa Olga M. Sturdza infiinteaza in palatul de la Miroslava o scoala pentru orfanii cu parintii cazuti pe front; scoala devine nucleul model al "Societatii pentru Ocrotirea Orfanilor din razboi" si care in final v-a avea 270 de institutii similare in toata Romania, ce vor adaposti, instrui si educa un numar de 340.000 de orfani.

  • 1919 - septembrie 1. Se infiinteaza "Scoala de agricultura" de la Miroslava, stabilindu-si sediul in fostul Institut de Educatie. (Palatul D. Sturdza).

  • 1923 - Juriul Expozitiei organizate de Ministerul Agriculturii confera "Medalia de aur" Scolii agricole de la Miroslava pentru pomi si vite altoite. Cu acelasi prilej, scoala a obtinut si alte medalii de argint si de bronz, pentru cresterea animalelor.

  • 1930 - Juriul Expozitiei organizate de Ministerul Agriculturii confera "medalia de Aur" Scolii de agricultura de la Miroslava, pentru oile tigai crescute aici.

  • 1937 - februarie 1. Sub directa indrumare a lui Dimitrie Gusti se deschide la Miroslava "Scoala superioara taraneasca", la care ani la rand s-au format agricultori luminati pentru zona Moldovei centrale.

  • 1919 - 1954 Scoala de agricultura de la Miroslava se distinge printr-o ferma model cu numeroase sectoare de productie, in care se aplica cea mai avansata tehnica agronomica a vremii ; in intreaga perioada a avut statutul de "Scoala pilot" a "Societatii pentru ocrotirea Orfanilor de razboi", avand o incadrare de exceptie si fiind locul in care se perfectionau cadrele didactice din sistem. Prin HG 90/1954 Scoala este exproprietarita de toate bunurile sale, inclusiv cele 240 ha teren ale fermei didactice, ce vor fi puse la dispozitia GAS Bucium, ulterior IAS Miroslava. Scoala continua sa functioneze producand contabili, veterinari si viticultori ca si mecanici agricoli intr-un perimetru de 6 ha, ocupate de cladiri, curti si parcurile grupate in jurul palatului Sturdza.

  • 1974 - septembrie. S-a infiintat Liceul Agroindustrial Miroslava.

  • 1991 - mai Ministerul Eductiei Nationale aproba denumirea scolii de Grup Scolar Agricol "Mihail Kogalniceanu", in semn de pretuire pentru traditia scolii si pentru cel ce a fos intaiul elev si intaiul premiant al scolii ( 1831 - 1834).

  • 1991 - septembrie. Debuteaza si se deruleaza cu deosebit succes, amlificat de la an la an, parteneriatul dintre scoala noastra si Colegiul national de Horticultura Stauceni - Chisinau - Basarabia ( Republica Moldova).

  • 1994 - mai. Desi lipsiti practic de terenuri agricole, conducerea reinfiinteaza ferma fidactica "Principesa Olga M. Sturdza", in semn de recunostinta pentru cea care a fost ocrotitoarea pruncilor orfani cazuti in razboiul pentru formarea Romaniei Mari si care deasemenea a daruit scolii Palatul Sturdza cu dependintele.

  • 1996 - mai 14. Conducerea scolii obtine HG nr. 360 prin care scoala recapata 107 ha pentru refacerea partiala a fermei didactice "Principesa Olga M Sturdza".

  • 1999 - august. Intra in functiune parteneriatul dintre scoala noastra si Colegiul Boris - Danemarca prin care incepe instruirea si perfectionarea unor cadre didactice si a unor absolventi selectionati in module de 1.7 ani.

  • 1999 - septembrie. Scoala este selectionata si integrata cu programul "Ferma secolului XXI" in megaproiectul "Educatia 2000+", actionand pentru accelerarea Reformei Invatamantului si pentru consolidarea statului scolii in sistemul de invatamant românesc.

  • 2000 - Grupul Scolar Agricol "Mihail Kogalniceanu", unitate reprezentativa a invatamantului Iesean, deruleaza un vast program in 81 de comune ale judetului Iasi pentru promovarea conceptelor de "ferma", "fermieri", pentru emanciparea si aducerea agricultorului roman la un autentic profesionalism agricol, corespunzator secolului XXI si pentru formarea unei economii agricole competitive in lumea satului romanesc.

  • 2000 - septembrie 2-10 - finalizarea selectionarii unui nou lot de cca 20 absolventi si trimiterea lor la specializare in Danemarca. Continuarea programului de pregatire a Fermei Zootehnice, model pe Moldova, realizata in parteneriat cu Asociatia Fermierilor Danezi si Colegiul Boris din Danemarca.

  • 2001 - august - finalizarea selectionarii unui nou lot de cca 20 absolventi si trimiterea lor la specializare in Danemarca.

  • 2001 - septembrie - finalizarea eforturilor scolii noastre de a se incadra in programul "PHARE - VET".

    2004 - Scoala obtine titlul de proprietate pe 50 ha teren 2005 – Ferma didactica Principesa "Olga M. Sturdza" are structura complexa pentru instruirea productiva a elevilor, dupa cum urmeaza :

  •  
    Sector agronomic: suprafaţă de 107 ha teren agricol in care sunt prezente următoarele culturi:
    Sector zootehnic
    Sector mecanic
    orz
    orzoaică
    grâu
    floarea soarelui
    sfeclă furajeră
    lucernă
    gradina de legume
    vie şi livada (+ parcuri)
    suine
    bovine
    cabaline
    ovine si caprine
    avicol
    mecanic auto
    mecanici agricoli
    parc de maşini agricole
    service auto şi agricol